DICTIONARI DE TERMENI BIOLOGICI

A

acizii nucleici – macromolecule complexe prezente, mai ales, in nucleu,
cu rol in sinteza moleculelor proteice si in transmiterea
caracterelor ereditare; se cunosc doi acizi nucleici : acidul
dezoxiribonucleic (ADN) si acidul ribonucleic (ARN);
amfibieni – vertebrate adaptate atat la mediul acvatic cat si la cel terestru;
amitoza – tip de diviziune directa ce se realizeza prin aparitia unui perete
despartitor care imparte continutul celulei in doua celule fiice;
anafaza – faza a mitozei in care cromozonii se rup in jumatati si sunt trasi
spre polii celulei;
anatomia – ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul structurilor interne ale
organismelor;
androceu – totalitatea staminelor dintr-o floare;
angiospermele – cele mai evoluate plante, adaptate celor mai variate conditii
de viata ale mediului terestru;
archebacteriile – cele mai vechi bacterii, imobile;
artropode – animale cu corpul segmentat, picioare articulate ce folosesc la
alte functii inafara de locomotie (prehensiune,masticatie);
autoreglarea – adaptarea permanenta a sistemului biologic cu conditiile de
mediu;B

bacterii – organisme unicelulare de diverse forme;
biochimia – stiinta care explica procesele vietii prin procese chimice;
biocibernetica – explica in termeni cibernetici mecanismele biologice;
biofizica – stiinta ce aplica metodele si principiile fizicii in cercetarea
organismelor vii;
bioingineria – un complex de metode si tehnici de lucru cu materialul
genetic in scopul obtinerii de organisme cu insusiri noi;
biologia – stiinta care studiaza viata;
bionica – stiinta limitrofa ce se ocupa cu copierea individului uman in plan
tehnic;
bios – viata;
biotehnologia – stiinta limitrofa ce utilizeza microorganismele in procesele
tehnologice;
botanica – ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul plantelor;


C

caliciu – totalitatea sepalelor;
celula – unitatea biologica structurala si functionala a materiei vii;
centrozomul – componenta a celulei ce apare la inceputul de diviziune al
nucleului; ei fixeaza fluxul de diviziune;
chemoreceptia – sensibilitatea fata de substantele chimice;
chemosinteza – tip de nutritie realizat de organele inferioare prin care se
transforma substantele chimice toxice in radicali netoxici;
ciliofor – purtator de cili;
citoplasma – substanta fundamentala a celulei ce umple continutul celulei;
citos – celula;
ciupercile – organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare; corpul este
alcatuit din hife care formeaza un miceliu;
cloroplastele – tip de plastide ce contin clorofila si au rol in fotosinteza;
corola – totalitatea petalelor;
cresterea – acumularea cantitativa de substante;
criobiologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu organismele ce traiesc in
gheturi;
cromoplastele – tip de plastide ce contin pigmenti (dau culoarea petalelor,
fructelor etc.);
D

dezvoltarea – saltul calitativ realizat in urma acumularilor de substante;
dictiozonii (Aparatul Golgi) – componenta a celulei cu rol in secretie;
dimorfism sexual – ansamblu de trasaturi caracteristice care deosebesc cele
doua sexe;
E

echilibru dinamic – se realizeza prinscimbul permanent de energie si materie
a organismului cu mediul;
echinoderme – animale exclusiv marine, pelagice sau de mari adancimi;
ecologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul relatiilor organism
mediu;
embriologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu dezvoltarea embrionara;
endo – interior;
endocrin – (glanda endocrina) care isi varsa secretia direct in sange;
etologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu comportamentul organismelor;
excitabilitatea – raspunsul specific dat de celula la actiunea diferitilor factori
de mediu;
excretia – procesul prin care se elimina la exterior substantele rezultate in
urma dezasimilatiei;
exo – exterior;
exocrin – (glanda exocrina) care isi varsa secretia intr-o cavitate; extrabiologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu existenta organismelor in
spatiul extraterestru;
F

familia – cuprinde genuri inrudite;
fecundatia – unirea celor doua celule sexuale;
ferigile – primele plante superioare al caror corp este alcatuit din organe
vegetative adevarate;
fiziologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul functiilor organsmelor;
fotoreceptia – sensibilitatea fata de lumina;
G

genetica – ramura a biologiei ce se ocupa cu ereditatea si variabilitatea
organismelor;
genul – cuprinde mai multe specii cu caractere foarte apropiate intre ele;
gimnospermele – plante cu semintele inchise in fruct;
glanda – organ care produce o secretie;
H

haustori – colti ai plantelor parazite cu care se extrage seva elaborata;
hermafroditism – prezenta celor doua organe de reproducere;
hidroscopicitate – prorietate de a capta apa;
hidrogenbacteriile – bacterii ce traiesc pe medii in descompunere si produc
hidrogen sulfurat (H2S);
histologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul tesuturilor vegetale
si animale;
homocromie – aspect coloristic adaptat la mediu;
hormon – biocatalizator; grabeste viteza de reactie a organismului;
I

imunitatea – rezistenta organismelor fata de agentii patogeni;
increngatura – cuprinde mai multe clase cu caractere asemanatoare;
integralitatea – presupune functionarea tuturor componentelor sistemului;
interferon – substanta ce blocheaza infectia virala;
insecte – animale cu corpul acoperit de chitina si format din cap, torace si
abdomen;
K

karios – nucleu;
L

leucoplastele – tip de plastide ce au rol in sinteza si depozitarea unor
substante;
lichenii – organisme simbionte formate dintr-o ciuperca si celulele unei alge
verzi unicelulare, mai rar o cianobacterie;
lizozomii – componenta a celulei ce descompune continutul sau; contin
enzime proteolitica;
M

mamifere – cele mai evoluate vertebrate datorita urmatoarelor caracteristici :
perfectionarea encefalului, fecundatia interna face posibila
reproducerea in orice conditii de mediu si capacitate de
termoreglare;
manta – membrana bogat vascularizata;
mecanoreceptia – inregistrarea fortei gravitationale, atingerii, curentilor de
apa, vibratiilor sonore;
meioza – procesul de diviziune celulara ce duce la formarea celulelor
sexuale; materialul ereditar este pe jumatate decat cel din celula –
mama;
meristem – tesut format din celule in care se continua diviziunea (tesut de
crestere); dupa pozitia lui poate fi apical, intercalar si lateral;
membrana celulara – componenta a celulei ce delimiteaza celula, are rol de
protectie si mediaza schimburile de substante;
metabolismul – totalitatea transformarilor care au loc in celula in urma
schimbului de materie si energie cu mediul;
metafaza – faza a mitozei in care apare fusul nuclear format din proteine
contractile; cromozonii se aseaza in plan ecuatorial formand
placa metafaza;
microbiologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu structura celulelor;
mimetism – imitarea unor specii ce pot speria pradatorul;
miscarea – presupune deplasarea activa a unor constituienti celulari si
curenti citoplasmatici ce antreneaza continutul celular;
mitocondria – enzime oxido-reducatoare ce participa la respiratia celulei;
stocheaza energia celulara;
mitoza – procesul de diviziune celulara ce are loc la formarea celulelelor
corpului; numarul de cromozoni din celula - mama se pastreaza la
fel si in celulele – fiice;
mixocrin – (glanda mixocrina) cu secretie dubla (exocrin si endocrin);
morfologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu aspectul exterior al
organismului;
muschii – primele plante verzi de uscat;



N

nastie – miscare determinata de intensitatea unui excitant;
neuron – celula nervoasa; singura celula care nu se reface;
nucleul – componenta a celulei de obicei sferica, situata central, ce poate
contine unul sau mai multi nucleoli; in jurul nucleolilor se gaseste
o substanta numita nucleoplasma; in nucleoplasma se gaseste
ADN si proteine; nucleul contine peste 90% din acizii nucleicii din
celula;
nutritia – proces prin care organismele realizeaza schimburile de materie si
energie cu mediul extern;
O

oikos – casa;
omatide – fatede hexagonale intalnite la ochii insectelor;
oosfera – gametul femeiesc la plante;
ordinul – grupeaza mai multe clase cu caractere comune;
organismele vii – sisteme biologice in care au loc un permanent schimb
de materie si energie cu mediul;
osmoza – un proces de trecere de la o solutie concentrata la o solutie cu
concentratie mai mica atunci cand cele doua solutii sunt separate
de o membrana vie;
ovipar – care se inmulteste prin oua;
ovovivipar – ouale se dezvolta in corpul mamei si tot aici din ele ies puii
care vor fi expulzati in mediul extern;
ovulul – gametul femeiesc la animale;
P

paleontologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul fosilelor;
parenchim – tesut format din celule cu diametrul longitudinal egal cu cel
transversal;
pasari – vertebrate superioare adaptate la zbor, avand corpul aerodinamic;
peretele celular – componenta a celulei vegetale ce da rezistenta celulei;
poate contine lignina, celuloza, ceara etc.
planta – talpa;
plastidele – exista trei tipuri : cloroplastele , cromoplastele si leucoplastele;
polenizarea – transportul graunciorului de polen de pe stamina pe stigmat;
pro – primul;
profaza – faza a mitozei in care se dezintegreaza membrana celulara, se
dubleaza materialul ereditar si se structureaza in cromozoni;
provirusul – virusul decapsidat integrat in cromozomul celulei-gazda;
prozenchim – tesut format din celule cu diametrul longitudinal mai mare
decat cel transversal;
pteros – aripi;
pterigiu – membrana acoperita cu puf, ce uneste membrele liliacului;
R

regn – cea mai mare unitae de clasificare care reuneste increngaturile cu
caractere comune;
reproducerea – procesul prin care se asigura continuitatea speciei;
reptile – tetrapode terestre (majoritatea) cu tegumentul uscat, ingrosat, si
acoperit cu solzi cornosi;
respiratia – schimbul de gaze dintre organism si mediu;
reticulul endoplasmatic – componenta a celulei formata dintr-un sistem de
canaliculi ce acopera intreaga suprafata a celulei;
el mareste de mii de ori suprafata functinala;
ribozomi – componenta a celulei ce contine proteine si ARN, cu rol in
sinteza proteinelor;
S

semiparazite – plante ce extrag seva bruta si sunt capabile sa o elaboreze;
sim – impreuna;
sistem biologic – format din componente care indeplinesc un rol
determinand pe asamblu functia sistemului;
specia – unitatea de baza in clasificarea organismelor, cuprinzand indivizi cu caractere asemanatore;
spermatia – gametul barbateasc la plante;
spermatozoidul – gametul barbatesc la animale;
spongieri – animale coloniale fixe, cu simetrie radiara;
statocisti – receptori de echilibru;
T

tactism – miscare manifestata de plantele nefixate;
taxonomia – stiinta clasificarii vietuitoarelor;
telofaza – faza a mitozei in care fiecare jumatate de cromozon isi reface
jumatatea pierduta; se reface membrana nucleara, numarul de
cromozoni in celulele nou formate fiind identic cu cel din celula
mama;
tesutul – o grupare de celule de acelasi fel ce indeplinesc aceleasi functii;
tropism – miscare realizata paralel cu excitantul;
U

unisexuat – care contine un singur tip de organe reproducatoare;
V

vaccin – ser ce contine virusi a caror virulenta este redusa la jumatate;
vacuolele – componenta a celulei vegetale formata din vezicule ce contin
substantele aparute in urma activitatii celulare;
vertebrate – animale cu scheletul axial reprezentat de coloana vertebrala,
corpul alcatuit din cap, trunchi, coada si membre, cu
musculatura diferentiata si sistemul nervos diferentiat in
sistemul nervos central si sistemul nervos periferic;
viermi – metazoare triploblaste la care apare mezodermul;
virion – unitatea morfofunctionala a virusurilor;
viroze – boli produse de virusi;
virusii – particule cu organizare rudimentara, situate la limita dintre materia vie si cea nevie;
vivipar – care naste pui vii;
Z

zoologia – ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul animalelor;
zoon – animal