FUNCTIILE PADURII

PADUREA SI FUNCTIILE EI





Scut redutabil împotriva poluarii chimice si fonice, padurea este si un medicament complex pentru trup, minte si suflet


Având în vedere numai faptul ca un singur arbore fabrica zilnic oxigenul necesar pentru 30 de oameni timp de 12 ore, se poate afirma ca padurea este un bun cu valoare inestimabila pentru sanatatea noastra. Aerul ei contine foarte multi ioni negativi care oxigeneaza creierul, stimuleaza toate functiile organelor si întârzie îmbatrânirea.
Anotimpuri diferite, efecte diferite Plimbarile prin padure sunt benefice si celor sanatosi, care resimt efectul încarcarii cu energie pozitiva, dar si celor care sufera de anumite afectiuni, mai mult sau mai putin grave. S-a constatat ca plimbarile prin padure au efecte diferite asupra organismului, în functie de anotimp. Astfel, nu este leac mai reconfortant pentru o persoana deprimata, suferinda de depresie psihica ori nevroza ca plimbarile toamna, prin paduri de artar sau de fag. Chiar si plimbarile pe alei strajuite de arbori înalti sunt benefice daca te simti apatic si lipsit de interes. Plimbarile cu pas domol prin padurile de brad sau de pin sunt recomandate si pentru efortul depus la urcare, acestea fiind în panta. Efortul nu e prea mare, dar accelereaza circulatia, favorizând oxigenarea sângelui. Daca esti agitat se recomanda - atât vara, cât si la începutul toamnei - plimbarile lungi pe malul apelor, printre salcii.
Terapia verde

Pe lânga culoare si fascinatie, padurea este si o nemarginita resursa de stimuli diversi care actioneaza benefic asupra psihicului si deci si asupra întregii sanatati a organismului. Cercetatorii au descoperit ca simplul contact direct vizual cu padurea, 30 de minute pe zi, timp de 6 zile, poate modifica cu pâna la 12% activitatea metabolica. Aceasta s-ar datora faptului ca peste 40% din oameni detin gene ancestrale, vechi de peste 1,5 miliarde de ani, care în contact cu stimulii oferiti de padure echilibreaza automat anumite functii metabolice.

Jocul de lumini si forme
Neurobiologii au aratat ca miscarea haotica a frunzelor verzi este unul dintre secretele silvo-terapiei (terapia in padure). Frecventele de lumina care sunt percepute ca verde al frunzelor, miscate în mod total haotic de adierea vântului ofera un joc de stimuli pe retina. Aceasta trimite impulsuri creierului si glandei epifize de care este legata. Ca urmare, apare o stare de încarcare electrica a creierului, care va lua decizii reglatoare asupra functiilor endocrine în cazul în care sunt dezechilibrate. Prin acest efect, o mare parte din problemele hormonale dispar ca prin minune si sunt reglate 70% din procesele metabolice de care depinde sanatatea noastra.
Totodata, s-a dovedit ca privitul jocurilor haotice ale frunzelor creeaza o stare speciala de functionare a celulelor din creier care secreta hormonul vasopresina, cu un rol important în echilibrul apei si sarurilor din organsim, dar si în reglarea tensiunii arteriale. În acest fel, se poate spune ca simplul contact vizual cu padurea scade riscul de infarct.
Creierul uman este avid de stimuli diferiti, si buna sa functionare depinde de o permanenta stimulare, mai ales vizuala. Padurea ofera un joc special de forme geometrice. S-a dovedit ca imaginile de ansamblu au o actiune specifica asupra creierului. Sistemul nervos astfel stimulat dezvolta noi cai de transmitere a informatiei prin “destuparea” unor retele nefolosite, crescând capacitatea intelectuala, cea de efort psihic, viteza de gândire si memorizare. Cercetatorii considera ca viata în padure ar ascunde o parte din secretul inteligentei uimitoare a majoritatii asa-zisilor salbatici care traiesc în jungla amazoniana sau in Polinezia.Afectiuni care raspund pozitiv la silvoterapie
Boli psihice - terapia este deplin eficienta în orice afectiune inclusa în aceasta categorie, indiferent de anotimp si de tipul padurii.
Boli ale aparatului respirator - plimbarea prin padure aduce alinare si confort acestor suferinzi. Iarna insa e bine ca acestia sa evite padurile de brad sau de molid, alegându-le pe cele de pin. De asemenea, tot în anotimpurile reci sau când este multa umezeala sunt contraindicate plimbarile lungi prin paduri de foioase.
Boli reumatice - hoinareala prin padurile de zada, pin sau stejar isi va face simtite din plin efectele benefice. În timpul iernii, reumaticii se vor limita la padurile de stejar si zada si numai în zile frumoase, cand aerul este uscat.
Convalescenta - în timpul verii sau al zilelor calde de toamna, pentru convalescenti nu sunt contraindicatii la aplicarea acestei terapii. Iarna însa li se recomanda sa se plimbe doar prin padurile de pin, zada sau stejar.

Fondul forestier din România este în prezent de 6,2 milioane de hectare. Potrivit estimărilor, făcute la nivelul Ministerului Agriculturii, ponderea suprafeţelor împădurite în totalul suprafeţei României se situează sub media europeană şi cu mult sub nivelul pe care cercetătorii îl consideră ca fiind un prag minim posibil, respectiv 35%. Peste 800.000 ha de pădure au fost distruse până în 2007, lemnul fiind prelucrat în gaterele neautorizate, iar cea mai mare parte a cantităţii, exportată.

În ceea ce priveşte măsurile pentru regenerarea pădurilor, Romsilva a anunţat ca în 2008 se vor executa lucrări pe o suprafaţă de 15.400 ha, din care 7.830 ha vor fi împădurite. Planurile Romsilva prevăd ca 63% din program să fie realizat în prima jumătate a acestui an şi se vor folosi peste 57 milioane de puieţi din pepinierele proprii.

"Luna Pădurii" are la origine iniţiativa ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice Spiru Haret, care, în 1901, motivat de o adresă a ministrului de Interne şi la invitaţia academicianului V. A. Urechia, a dat o circulară tuturor directorilor de şcoli pentru a serba 'Ziua Pomilor', prin care fiecare elev era obligat să planteze un arbore.

"Ziua Pomilor" s-a serbat anual, în luna octombrie, până în 1953, când s-a stabilit prin lege realizarea, an de an, a unor acţiuni pe linie silvică, cu un pronunţat caracter educativ.