Zonele de vegetatie

ZONA STEPEI VEGETATIA SI FAUNA ROMANIEI, ZONA PADURILOR

VEGETATIA SI FAUNA ROMANIEI

Vegetatia si fauna Romaniei este variata si bogata in specii.

Factorii care determina varietatea vegetatiei si faunei sunt:

-asezarea geografica

-relieful prin altitudine

-conditiile climatice 32839njr99xns9j

-actiunea omului

In tara noastra se deosebesc 3 zone de vegetatie:

1.Zona stepei

2.Zona padurilor jn839n2399xnns

3.Zona alpine

1.ZONA STEPEI

Raspandire: C.Baraganului, Pod. Dobrogei, C. Siretului Inferior.

Conditii climatice:

-clima continentala excesiva

-t.m.a.=10-11⁰C

-p=400-450mm

-veri secetoase si ierni geroase

Vegetatie: colilia, spinul vantului, negara, paiusul, pirul

Arbusti: macesul, porumbarul

Fauna

Mamifere:popandaul, harciogul, soarecele de camp, orbetele, iepurele de camp, bizamul, dihorul.

Pasari: dropia, prepelita, pitpalacul, graurul, ciocarlia, fasa de camp, eretele alb, privighetoarea, mirela, sticletele.

Fauna acvatica: mreana, crapul, cleanul, carasul, salaul.

Reptile: gusterul, soparla, broasca testoasa.

Zona silvostepei

Raspandire: C. Moldovei, sudul Pod. Moldovei, C. Tecuciului, vestul Baraganului, C. de Vest.

-face trecerea spre zona padurilor

-precip. mai bogate 450-550mm

-pajistile se imbina cu palcurile de padure

-aici pe langa vegetatia de stepa aparsi arbori cum sunt: stejarul pufos, stejarul brumariu, cer, garnita.

2.ZONA PADURILOR

-incepe de la alt. de 150-200m si urca pana la 1600-1800m.Aceasta zona cuprinde 3 etaje.

-etajul stejarului 150-500m

-etajul fagului 500-1200m

-etajul coniferelor 1200-1850m

a.Etajul stejarului (150-500m)

Raspandire: nordul C. Olteniei, C.Boianu, C. Vlasiei, C. Gavanu-Burdea, C. de Vest, Dealurile de Vest, Pod. Getic, vestul Pod. Transilvaniei.

Conditii climatice: clima umeda cu pecip. 5000-600m

Vegetatie:stejarul brumariu, stejarul pufos, stejarul pedunculat, carpenul, teiul, frasinul, artarul, cerul, garnita, jugastrul.

Arbusti: paducelul, porumbarul, cornul, sssangerul, socul negru.

b.Etajul fagului (500-1200m)

-in unele cazuri fagul coboara chiar sub 100m ca de exemplu in defileul Dunarii, C. Romana ( Snagov, Baneasa)

-este etajul cel mai intins ocupand 1/3 din suprafata padurilor din tara noastra.

Vegetatia: fagul. In partile joase se amesteca cu stejarul iar in cele superioare cu coniferele.

Arbusti:alun, soc rosu, lemn cainesc, soc negru.

c.Etajul coniferelor (1200-1850m)

Vegetatia:molid, brad, larice, zada, pin.

Arbusti:caprifoi, coacazul, socul rosu.

Fauna padurilor

Mamifere:ursul, rasul, jderul, lupul, iepurele, veverita, vulpea, dihorul, cerbul, viezurele, mistretul.

Pasari:cocosul de munte, cucuveaua, pitigoiul, pitulicea, iernuca, ciocanitoarea, porumbelul gulerat, forfecuta, gaita, acvila de munte, vulturul negru, sorecarul, corbul.

Fauna acvatica: lipanul, moiaga, lostrita, cleanul, scobarul, mreana, obletul, babusca, bibanul, crapul, pastravul.

Reptile: vipera comuna, soparla de munte, tritonul.

3. ZONA ALPINA

Conditii climatice:clima este rece

-t.m.a.=-2⁰C….0⁰C

-p=peste 1000mm/an

a. Etajul subalpin (1800-2000m)

-face trecerea intre zona padurilor si etajul alpin

Vegetatia: jneapan, ienupar, smardarul.

b. Etajul alpin ( peste 2000m)

Vegetatia: smardar, bujorul de munte, afin, merisor, coarna.

-pajisti alpine.

Fauna din zona alpine

Mamifere: capra neagra, soarecele alb

Pasari: cinteza alpina, fasa alpine, vulturul barbos, acvila de munte.

Reptile: vipera comuna, soparla de munte.

FAUNA DIN DELTA DUNARII

Mamifere: cainele enot, bizamul, mistretul, vulpea, lupul, pisica salbatica, vidra.

Pasari: pelicanul comun, pelicanul cret, lopatarul, egreta, califarul, vulturul codalb, rata salbatica, gasca salbatica, lebada, starcul, tiganusul.

Fauna acvatica: morunul, nisetrul, pastruga, crapul, carasul, stiuca, platica, salaul, somnul.

Reptile: soparla, vipera.

In luncile raurilor se formeaza paduri de lunca numite zavoaie compuse din arbori iubitori de umezeala: salcie, plop.

Vegetatia submediteraneana-defileul Dunarii, valea Cernei, sudul Dobrogei-liliacul salbatic, carpinita, mojdreanul, castanul dulce.

IMPORTANTA PADURILOR

-materie prima pentru ind. prelucratoare

-franeaza eroziunea solurilor

-elibereza oxygen

-intretine un regim bogat de precipitatii

FUNCTIILE PADURII

PADUREA SI FUNCTIILE EI





Scut redutabil împotriva poluarii chimice si fonice, padurea este si un medicament complex pentru trup, minte si suflet


Având în vedere numai faptul ca un singur arbore fabrica zilnic oxigenul necesar pentru 30 de oameni timp de 12 ore, se poate afirma ca padurea este un bun cu valoare inestimabila pentru sanatatea noastra. Aerul ei contine foarte multi ioni negativi care oxigeneaza creierul, stimuleaza toate functiile organelor si întârzie îmbatrânirea.
Anotimpuri diferite, efecte diferite Plimbarile prin padure sunt benefice si celor sanatosi, care resimt efectul încarcarii cu energie pozitiva, dar si celor care sufera de anumite afectiuni, mai mult sau mai putin grave. S-a constatat ca plimbarile prin padure au efecte diferite asupra organismului, în functie de anotimp. Astfel, nu este leac mai reconfortant pentru o persoana deprimata, suferinda de depresie psihica ori nevroza ca plimbarile toamna, prin paduri de artar sau de fag. Chiar si plimbarile pe alei strajuite de arbori înalti sunt benefice daca te simti apatic si lipsit de interes. Plimbarile cu pas domol prin padurile de brad sau de pin sunt recomandate si pentru efortul depus la urcare, acestea fiind în panta. Efortul nu e prea mare, dar accelereaza circulatia, favorizând oxigenarea sângelui. Daca esti agitat se recomanda - atât vara, cât si la începutul toamnei - plimbarile lungi pe malul apelor, printre salcii.
Terapia verde

Pe lânga culoare si fascinatie, padurea este si o nemarginita resursa de stimuli diversi care actioneaza benefic asupra psihicului si deci si asupra întregii sanatati a organismului. Cercetatorii au descoperit ca simplul contact direct vizual cu padurea, 30 de minute pe zi, timp de 6 zile, poate modifica cu pâna la 12% activitatea metabolica. Aceasta s-ar datora faptului ca peste 40% din oameni detin gene ancestrale, vechi de peste 1,5 miliarde de ani, care în contact cu stimulii oferiti de padure echilibreaza automat anumite functii metabolice.

Jocul de lumini si forme
Neurobiologii au aratat ca miscarea haotica a frunzelor verzi este unul dintre secretele silvo-terapiei (terapia in padure). Frecventele de lumina care sunt percepute ca verde al frunzelor, miscate în mod total haotic de adierea vântului ofera un joc de stimuli pe retina. Aceasta trimite impulsuri creierului si glandei epifize de care este legata. Ca urmare, apare o stare de încarcare electrica a creierului, care va lua decizii reglatoare asupra functiilor endocrine în cazul în care sunt dezechilibrate. Prin acest efect, o mare parte din problemele hormonale dispar ca prin minune si sunt reglate 70% din procesele metabolice de care depinde sanatatea noastra.
Totodata, s-a dovedit ca privitul jocurilor haotice ale frunzelor creeaza o stare speciala de functionare a celulelor din creier care secreta hormonul vasopresina, cu un rol important în echilibrul apei si sarurilor din organsim, dar si în reglarea tensiunii arteriale. În acest fel, se poate spune ca simplul contact vizual cu padurea scade riscul de infarct.
Creierul uman este avid de stimuli diferiti, si buna sa functionare depinde de o permanenta stimulare, mai ales vizuala. Padurea ofera un joc special de forme geometrice. S-a dovedit ca imaginile de ansamblu au o actiune specifica asupra creierului. Sistemul nervos astfel stimulat dezvolta noi cai de transmitere a informatiei prin “destuparea” unor retele nefolosite, crescând capacitatea intelectuala, cea de efort psihic, viteza de gândire si memorizare. Cercetatorii considera ca viata în padure ar ascunde o parte din secretul inteligentei uimitoare a majoritatii asa-zisilor salbatici care traiesc în jungla amazoniana sau in Polinezia.Afectiuni care raspund pozitiv la silvoterapie
Boli psihice - terapia este deplin eficienta în orice afectiune inclusa în aceasta categorie, indiferent de anotimp si de tipul padurii.
Boli ale aparatului respirator - plimbarea prin padure aduce alinare si confort acestor suferinzi. Iarna insa e bine ca acestia sa evite padurile de brad sau de molid, alegându-le pe cele de pin. De asemenea, tot în anotimpurile reci sau când este multa umezeala sunt contraindicate plimbarile lungi prin paduri de foioase.
Boli reumatice - hoinareala prin padurile de zada, pin sau stejar isi va face simtite din plin efectele benefice. În timpul iernii, reumaticii se vor limita la padurile de stejar si zada si numai în zile frumoase, cand aerul este uscat.
Convalescenta - în timpul verii sau al zilelor calde de toamna, pentru convalescenti nu sunt contraindicatii la aplicarea acestei terapii. Iarna însa li se recomanda sa se plimbe doar prin padurile de pin, zada sau stejar.

Fondul forestier din România este în prezent de 6,2 milioane de hectare. Potrivit estimărilor, făcute la nivelul Ministerului Agriculturii, ponderea suprafeţelor împădurite în totalul suprafeţei României se situează sub media europeană şi cu mult sub nivelul pe care cercetătorii îl consideră ca fiind un prag minim posibil, respectiv 35%. Peste 800.000 ha de pădure au fost distruse până în 2007, lemnul fiind prelucrat în gaterele neautorizate, iar cea mai mare parte a cantităţii, exportată.

În ceea ce priveşte măsurile pentru regenerarea pădurilor, Romsilva a anunţat ca în 2008 se vor executa lucrări pe o suprafaţă de 15.400 ha, din care 7.830 ha vor fi împădurite. Planurile Romsilva prevăd ca 63% din program să fie realizat în prima jumătate a acestui an şi se vor folosi peste 57 milioane de puieţi din pepinierele proprii.

"Luna Pădurii" are la origine iniţiativa ministrului Cultelor şi Instrucţiunii Publice Spiru Haret, care, în 1901, motivat de o adresă a ministrului de Interne şi la invitaţia academicianului V. A. Urechia, a dat o circulară tuturor directorilor de şcoli pentru a serba 'Ziua Pomilor', prin care fiecare elev era obligat să planteze un arbore.

"Ziua Pomilor" s-a serbat anual, în luna octombrie, până în 1953, când s-a stabilit prin lege realizarea, an de an, a unor acţiuni pe linie silvică, cu un pronunţat caracter educativ.

FACTORII POLUARII

Cred că firul de iarbă nu este mai neînsemnat

Decât călătoria de o zi a stelelor.

Şi furnica e la fel de perfectă

Şi un fir de nisip sau un ou de ciocănitoare,

Şi brotăcelul e o capodoperă comparabilă

Existã, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenuºã ºi fum, în atmosfera:

a - surse artificiale
b - surse naturale.

a)Sursele artificiale generatoare de praf, cenuºã ºi fum cuprind, în general, toate activitãþile omeneºti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoºi.


O importantã sursã industrialã, în special de praf, o reprezintã industria materialelor de construcþie, care are la bazã prelucrarea unor roci naturale (silicaþi, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcþii se detaºeazã, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bazã, care intra în fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecatã cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute ºi aplicate doua procedee de fabricare:

- procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fãrâmiþate în mori speciale ºi trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;

- procedeul umed, în care materiile prime se amesteci cu apã, apoi în stare umedã se macinã în mori speciale, dupã care, partea rezultatã este trecutã la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul este acelaºi ca la procedeul uscat;

Temperaturile din cuptoare determinã mai întâi fãrâmiþarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin mãcinare, se obþin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantitãþi mari de praf, în toate verigile lanþului tehnologic: uscãtoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din uscãtoare se elimina în atmosferã aproximativ 10% din cantitatea introdusã, în mori, 1-3% din cantitatea prelucratã, în cuptoarele rotative, 10%, iar în procesele intermediare, intre 2 ºi 4%. În total se pierde intre 20 ºi 25% din materia primã prelucratã la procedeul uscat ºi 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este împrãºtiat pânã la distanþa de peste 3 km faþã de sursã, concentraþia acestuia în apropierea surselor, variind intre 500 ºi 2 000 t/km2/an. Fumul constituie partea invizibili a substanþelor ce se eliminã prin coºurile întreprinderilor industriale ºi este constituit din vapori de apã, gaze, produºi incomplet arºi (cãrbune, hidrocarburi, gudroane etc.) ºi alte impurit4i înglobate ºi eliberate cu ocazia arderii.
Fumul are o culoare albicioasa dacã arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum ºi prezentei în cantitate mare a cãrbunelui ºi a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roºcatã, cenuºie sau bruna, dupã cum cãrbunele conþine fler, aluminiu sau mangan.
Particulele de fum au dimensiuni submicronice (<> ,,A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul,dar a face ceva pentru salvarea naturii,atât de ameninţată azi,înseamnă a contribui la fericirea omenirii.” (E.A.Pora)